Elena Oprea

M-am gândit de multe ori cum să încep articolul de sfârșit de an, dacă s-ar mai deranja cineva să îl citească, dacă ar ajuta pe cineva, dacă, dacă. Și acum în timp ce îl scriu nu știu exact cum aș putea să descriu anul 2020.

Ce aș putea să spun diferit ca să pot încuraja oamenii care chiar s-au chinuit să își țină job-ul, familia și starea mentală la un nivel acceptabil? Cu ce ar putea să le schimbe lor viața sau percepția? Apoi m-am gândit că întreaga noastră viață se învârte în jurul cuvintelor. Avem parte de cuvinte să ne putem înțelege, exprima, gândi, plănui, iubi, călători. Avem o mare de cuvinte care merită explorată. Și cum am putea să mergem mai departe? Tot prin ajutorul lor. Articolul ăsta e chiar pentru toată lumea. Nu contează dacă nu ai simțit pandemia, dacă ai avut sau nu Covid-19, dacă ai plâns, râs, distrus sau chiar distrat.

Ca și idee o să îți spun exact ce ar fi fost dacă nu ar fi fost pandemia în 2020. Ar fi fost la fel, dar fără pandemia. Ce glumeață, nu?

Ideea de libertate, ideea de a ieși când vrei, cum vrei din casă.

Pe noi doi asta ne-am lovit cel mai tare. Cuplu de călători, aproape lunar, închiși în casă. Am crezut că o iau razna, mental asta m-a durut cel mai tare. Văzând tot ce s-a întâmplat mi se părea ireal că trebuie completată declarația și chiar trebuia să ieși doar pentru lucrurile absolut necesare. Unde sunt plimbările în parc, unde sunt turele de alergat, unde sunt cafelele la terase, luate în drum spre casă, unde sunt oamenii? Gol, totul era gol. Măcar a avut pământul timp să respire și apoi s-a văzut cât de mult îl rănim. Sângerează de fiecare dacă când hotărâm să ne batem joc de el și tot ne iartă. O să vedem și până când. Mi-a fost dor de tot, de magazine, de asfalt, de trecerile de pietoni, de pisicul de la două blocuri distanță. Când am putut ieși din nou am realizat că ar trebui să acordăm mult mai multă atenție unei simple plimbări.

Familia și cercul de prieteni

De familie știm cu toții că suntem legați de același sânge și ea va sta mereu lângă noi, frați, surori, părinți. Apoi am mai fost testați să vedem și cine ne este cu adevărat prieten. Toxicitatea cu siguranță a fost îndepărtată în 2020 printre cei ce îi considerați prieteni. Mulți au decis să își arate adevărata față fiind expuși situaților delicate. Și eu am făcut curățenie! Nu e tot timpul cel mai plăcut, dar e sănătos. Viața e prea scurtă să ai oameni nepotriviți pe lângă tine.

Sentimentul de recunoștință

Călătorind peste tot în lume, am fost forțată să văd oameni care au condiții mai bune decât mine, dar și pe cei care stau de foarte multe ori mai rău. De fiecare dată când vedeam oameni mai puțini norocoși îmi promiteam că o să încetez să mă mai plâng și am reușit, asta ajutându-mă în 2020. Dacă nu aveam recunoștința pentru lucrurile pe care le-am făcut până acum și pe care le am, poate ar fi fost mult mai greu acest an.

Momentul de a reflecta asupra ta ca persoană

Am început să mă analizez mult mai amănunțit, atât fizic cât și psihic. Am început să și acționez acolo unde am simțit că ține de mine într-un procent destul de mare. Am avut timp să devin o persoană mai curajoasă, ambițioasă și poate puțin mai puternică. Am realizat că sunt un om, că e ok să nu fiu mereu ok, dar e obligatoriu să mă ridic după ce cad. Câteodată ești singura ta salvare!

Viața socială

Au fost înlocuite îmbrățișările și pupicii pe obraz. Am fost forțați să păstrăm distanța și să ne salutăm generos de la distanță. S-au schimbat puțin lucrurile, oamenii au devenit mai distanți, mai reci. Fiecare crede în altceva. Au fost discuții despre Bill Gates, 5G și conspirații. Părerile au fost împărțite. Afacerile au fost forțate să își facă noi planuri de funcționare și noi să stăm pe afară la propriu,. Poate o să ne bucurăm altfel la o cafea servită înăuntru, sau poate o să uităm, avem obiceiul ăsta.

Cititul și meditația

Am avut timp să citim biblioteci întregi. Oare a făcut-o cineva? Nu cred. Cu siguranță nu am citit tot, dar mult. Mult despre dezvoltarea personală și cu ce aș putea să mă îmbunătățesc. Am încercat să îmi culeg informații cu care poate nu o să mă mai întâlnesc în alți ani și poate nici cu timpul ăsta. Am început să meditez încercând să-mi creez propria lume liniștită. Încă sunt la început, dar cu siguranță voi ajunge unde trebuie cu timpul.

Lupta cu frica

Mi-a fost mereu frică de dentist așa că anul ăsta a fost perfect pentru a-mi învinge una dintre temeri. Cu toate că am fost mereu pe la dentiști diferiți, nici unul nu a reușit să mă facă să mă simt confortabil, până în 2020. Am parte de un dentist extraordinar, dar și o asistentă pe măsură. Deși pare complicat totul acum, în 2021 cu siguranță se vor vedea rezultate. Când te lupți cu frica există o singură soluție, să treci prin ea, nu există altă ieșire. Dacă și tu ți-ai învins o frică, te felicit!

Oare va mai fi lumea ca înainte?

Nu, cu siguranță nu. Deși aș vrea să spun că toată lumea și-a învățat lecția, nu e așa. Sunt mulți care vor face aceleași greșeli, același stil de viață, aceeași rutină. Dar sunt oameni care vor fi din ce în ce mai buni. Nu putem să fim toți la fel, nu? Nu trebuie să pui presiune pe tine. Un pas mic către o schimbare mare. Cred că 2021 o să fie plin de surprize, o să ne continuăm drumul care va fi plin de obstacole, o să avem parte de liniște, o să putem face aproape de dorim. Ne trebuie multă răbdare în 2021, nu se vor rezolva toate pe loc. E ok să nu te apuci de sală din ianuarie, e ok să iei felia aia de pizza, e ok să te descarci, e ok să spui nu, e ok.

Am ajuns la final, e ok, ne descurcăm că suntem români!

Un an nou fericit și fără mască!